Povestea mea

Sunt ELENA și am ales să vin aici, în această viață într-o familie frumoasă cu un tată cadru militar și o mamă care a și muncit și a și crescut 2 copii, pe mine și pe fratele meu mai mare cu 3 ani jumătate ca mine.

M-am luptat ca să vin aici, să mă nasc ca să zic așa și nu degeaba mi-ar plăcea să cred.

Calatoria mea a început acum 4 ani mai exact în aproximativ anul 2020 când m-am trezit cu un “pui” de depresie, o ceața dacă pot spune așa în urma unor “lovituri” date de viață (diagnosticată cu anumite afecțiuni fizice) fiind până la vremea respectivă o femeie de neclintit, în putere și în a le ști și face pe toate și în a ajuta pe toata lumea mai puțin pe mine până am ajuns într-un punct de epuizare fizică și psihică, acesta fiind un semnal de alarmă prin  care viața a venit și m-a avertizat punându-mi un mare STOP că sunt pe un drum greșit pe care nu l-am conștientizat la vremea respectivă.

Consider că atunci când nu mergi pe drumul tău și primești de la viața niște semne cum ar fi o boala sau mai multe, o depresie. Când acestea apar, consider că este un semn bun deoarece te avertizează că ceva din ce faci nu e bun și atunci dacă conștientizezi asta, intervine schimbarea care este mai mult decât benefică. Viața poate fi trăită frumos și în armonie dacă suntem conștienți și stim cum, doar că astfel de lucruri nu se învață la școală sau în familie. Mai mult de atât mai vine și sistemul care n-are cum să te învețe așa ceva, dar asta e o altă poveste și nu despre asta vreau să vă vorbesc aici.

Să revenim la povestea mea, așa cum am precizat mai sus în 2020 în urma unei perioade îndelungate de stres cronic și a delăsării de sine m-am trezit cu anumite simptome ale corpului pe care nu le înțelegeam atunci și nici nu știam de unde vin. Niște afecțiuni în urma unor controale ca: fibrom uterin, o afecțiune autoimună și o boală cardiacă. Mi-a luat cam 2 ani și ceva de umblat prin medici, controale și spitale, terapeuți fel de fel ca să înțeleg că atunci când corpul răspunde ceva nu este în regulă din ceea ce fac și că nu mă poate ajuta nimeni din exterior dacă nu mă implic și eu cautând în interiorul meu cauza care a dus la acel dezechilibru în corpul meu. Toate persoanele pe care le-am contactat și am crezut că mă pot vindeca au contribuit la evoluția mea dar nu m-au ajutat până nu am înteles că eu mă pot ajuta și vindeca căutând în interiorul meu să vindec ce era de vindecat deși nu-mi plăcea asta la acea vreme. Avem tendința de multe ori să fugim de durere și de situații neplăcute că nu ne plac și ne creează disconfort decât să stăm cu ele și necesită un proces mai lung ca să le vindecăm și de multe ori nu avem răbdarea necesară. Am ajuns la conștientizarea că dacă toate soluțiile pe care le-am abordat și pentru care am plătit destul de mult nu m-au ajutat decât pe moment poate așa că am ales să caut și în interiorul meu să văd ce e acolo de nu-mi dă pace. Când iți dorești cu tărie să faci ceva pentru tine vin și soluțiile. Prin studiu a ceva cărți și ajutorul unui ghid imi place să-i spun care mi-a deschis ochii și m-a trezit din somnul ce eram ajungi să-ți dai jos anumite credințe care nu-ți mai folosesc și ajungi să vezi lumința de la capătul tunelului și așa am ajuns astăzi să vin să vă vorbesc despre mine. Am fost crescută într-un sistem unde „nu ai voie aia, să nu mă faci de rușine, dacă “coboară armata din pod” atunci ai să vezi tu” și multe altele pe care bănuiesc că vă sunt familiare și vouă. Am învățat că întâi de toate suntem energie și că ne îmbolnăvim mai întâi la nivel energetic datorită programelor, credințelor și gândurilor noastre după care apare și simptomul sau boala la nivelul corpului fizic. Am rupt la propriu internetul și alte resurse pentru ca să caut vindecarea problemelor fizice dar nu căutam unde trebuie. Toate informațiile găsite la vremea respectivă erau despre a trata simptomul nu și cauza care a dus acolo, până am înțeles că nu exită o pastilă minune pe care să o iei și se șterge tot cu buretele, până nu sapi adânc în profunzime și până nu te uiți la ce a creat durerea sau bola și până nu lucrezi cu tine nu se întâmplă nimic. Știu, este greu la început dar prin exercițiu devine obișnuință și lucrurile se așează. Acum dacă mă întrebați n-aș mai pierde o zi din viața mea fără cunoaștere sau experimentare. Acum știu că totul este pentru creșterea și dezvoltarea mea și din aceste experiente doar binele va urma. Viața este ca un bumerang: ce dai aia primești, așadar bine faci, bine primești, e valabil și invers. Când nu-ți dai voie să fii tu, esența ta și când iți calci pe Sine se întâmplă astfel de lucruri și corpul raspunde întotdeauna și până nu cauți în interiorul tău să găsești acele emoții reprimate, înghețate sau uitate și până nu stai cu ele, până nu le accepti și nu le înțelegi ele rămân tot acolo, captive. Nici o emoție nu vrea să rămână captivă ci vrea să fie văzută și ințeleasa pentru a fi eliberată și abia atunci intervine vindecarea. Nu e ușor să retrăiești emoțiile care nu ți-au plăcut la vremea respectivă și ți-au creat suferință pe care le-ai înghețat sau reprimat pentru a nu simți durerea dar prin observarea și înțelegerea lor, ele se eliberează și se disipă/ transmută. Am avut o copilarie din bulsug cu sinonimul a avea, pe cealaltă parte dpdv afectiv mai săracă cu multe limitări și condiționări și asta s-a văzut mai târziu în adultul ce am devenit. Am niște părinți minunați care m-au educat așa cum au știut ei mai bine și așa cum au fost probabil educați și ei la rândul lor și pentru asta le mulțumesc. Pot spune cu sufletul deschis că dacă nu aveam acele trăiri și acele condiționări nu ajungeam astăzi omul care sunt și pentru asta sunt profund recunoscătoare.

Așadar dacă nu v-am plictisit cu povestea mea și vă regăsiți printre ea vă mulțumesc că ați ajuns până aici și vă invit să studiați din cunoașterea mea.

Views: 11

Autor

sineleinalt@gmail.com